România riscă să primească mai puține fonduri europene în perioada 2028-2034, după ce Președinția irlandeză a Consiliului UE a propus un buget multianual redus față de planul inițial al Comisiei Europene. Europarlamentarii Victor Negrescu și Siegfried Mureșan contestă tăierile și cer protejarea finanțărilor pentru agricultură, coeziune, educație, sănătate și competitivitate.
Propunerea irlandeză prevede un buget de 1.622 de miliarde de euro, calculat la prețurile din 2025, cu 141 de miliarde de euro sub nivelul propus inițial de Comisia Europeană. Reducerea este de aproximativ 8%, într-un moment în care statele membre se confruntă cu presiuni asupra veniturilor și cu nevoi de finanțare în creștere.
Victor Negrescu, europarlamentar social-democrat din grupul S&D, susține că miza pentru România este majoră, deoarece fondurile europene finanțează o parte importantă a investițiilor publice. Potrivit acestuia, șase din zece investiții publice realizate în România de la aderarea la Uniunea Europeană au fost făcute cu bani europeni.
- În agricultură, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, ceea ce poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre.
- România solicită convergența deplină a subvențiilor și un buget separat, protejat, pentru dezvoltarea rurală.
- Programul Erasmus+ ar pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde de euro față de suma cerută de Parlamentul European.
- Finanțarea comună pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie ar fi redusă cu aproape 3 miliarde de euro.
- Propunerea nu include o alocare distinctă și protejată pentru un program precum EU4Health și nici garanția celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naționale și regionale.
- Bugetul pentru digitalizare și inteligență artificială scade cu peste 7 miliarde de euro, echivalentul unei reduceri de 13% față de propunerea Comisiei.
- Fondurile pentru protecție civilă și urgențe sanitare se reduc cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în cazul dezastrelor cu circa 55%.
Negrescu avertizează și asupra mecanismului care ar trebui să protejeze alocările naționale. Garanția de 80% nu asigură, în opinia sa, menținerea integrală a sumelor actuale pentru fiecare stat, astfel că România ar putea primi mai puțini bani.
Agricultura, dezvoltarea rurală și politica de coeziune ar urma să fie incluse în planuri comune, condiționate de cerințe și jaloane apropiate de modelul PNRR. Eurodeputatul consideră că termenele propuse pentru folosirea fondurilor pot pune presiune pe proiectele mari de infrastructură.
În proiectul de buget nu apar alocări dedicate pentru un hub de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile. Deși este recunoscută nevoia de sprijin pentru regiunile de frontieră cu Ucraina, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 este prevăzut doar pentru frontierele cu Rusia și Belarus.
Apel pentru un guvern stabil
Victor Negrescu afirmă că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, de o majoritate parlamentară clară și de un program de guvernare asumat pentru a negocia eficient viitorul buget european. El susține că Bucureștiul trebuie să își stabilească prioritățile, să apere fondurile esențiale și să construiască alianțe înaintea deciziilor europene.
Europarlamentarul, care este vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget, a anunțat că liderii social-democrați vor adopta, la propunerea sa, un document comun cu prioritățile pentru negocieri.
Printre elementele favorabile menționate de Negrescu se numără păstrarea unei alocări minime de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, menținerea pragurilor de finanțare pentru mediul rural și a obiectivelor sociale, precum și posibilitatea finanțării regiunilor de frontieră cu Ucraina.
Parlamentul European respinge tăierile
Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual, a transmis că instituția respinge pachetul prezentat de Președinția irlandeză. El a subliniat că documentul reduce bugetul cu 8% față de propunerea Comisiei și nu include nici majorarea moderată de 10% votată de Parlamentul European în aprilie.
În opinia lui Mureșan, reducerile afectează în principal apărarea, competitivitatea și acțiunea externă, dar pot limita și finanțarea agriculturii și a politicii de coeziune. Eurodeputatul consideră că Uniunea nu poate cere investiții mai mari în securitate și competitivitate, în timp ce diminuează resursele alocate acestor domenii.
El a criticat și lipsa propunerilor Parlamentului European privind resursele proprii ale Uniunii. Acestea ar fi putut aduce venituri suplimentare bugetului european fără creșterea contribuțiilor directe ale statelor membre.
Potrivit informațiilor prezentate despre proiect, Irlanda propune și diminuarea cu 3% a fondurilor pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit, respectiv cu 13% a finanțărilor pentru competitivitate, prosperitate și securitate. În același timp, sunt estimate venituri suplimentare de 55 de miliarde de euro din surse precum taxele vamale și vânzarea certificatelor verzi către companii.
Comisia Europeană propusese anul trecut un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în timp ce proiectul irlandez urmărește reducerea cheltuielilor. Germania, Țările de Jos și statele nordice susțin limitarea bugetului Uniunii, iar Spania, Italia și Polonia pledează pentru o finanțare mai consistentă.
Bugetul pentru perioada 2028-2034 trebuie aprobat în unanimitate de guvernele celor 27 de state membre și are nevoie, ulterior, de acordul Parlamentului European. Liderii UE urmează să discute propunerile la Bruxelles în cadrul reuniunii de săptămâna viitoare, iar obiectivul este ca deciziile privind bugetul pe termen lung să fie adoptate până la sfârșitul anului.
