Comitetul pentru Libertatea Deținuților Politici (CLIPP) îi solicită guvernului venezuelean condus de președinta interimară Delcy Rodríguez să extindă cooperarea cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) în penitenciarele unde au fost semnalate torturi și tratamente degradante. Organizația indică trei închisori din statul Miranda: El Rodeo I, Fuerte Guaicaipuro și Yare.
CLIPP afirmă că nu există informații privind prezența CICR în aceste centre, deși familiile deținuților au reclamat izolarea, limitarea comunicării, probleme legate de hrană și asistență medicală, precum și acte de violență și rele tratamente. ONG-ul consideră că penitenciarele trebuie prioritizate în cadrul cooperării umanitare.
Organizația cere autorităților să creeze condițiile pentru ca reprezentanții CICR să poată discuta confidențial cu persoanele încarcerate și să urmărească situațiile individuale potrivit metodologiei proprii. De asemenea, solicită un canal direct între CICR și familii, prin care să fie transmise informații despre tortură, izolare, boli grave sau alte cazuri care necesită intervenție umanitară.
Agenda anunțată de autorități
Guvernul Venezuelei a anunțat marți o agendă de cooperare cu CICR în domeniul penitenciar. Ministerul pentru Serviciul Penitenciar spune că planul urmărește schimbul de experiență și identificarea unor domenii de interes comun.
- întâlniri cu reprezentanții autorităților;
- vizite în centrele de detenție;
- discuții despre sănătate, educație și activități productive;
- analizarea contactului dintre deținuți și familii;
- evaluarea condițiilor de viață ale persoanelor private de libertate.
Programul urmează să se încheie cu o reuniune bilaterală, în cadrul căreia vor fi prezentate principalele observații și vor fi stabilite posibile direcții de lucru comune.
Rapoarte despre centrele de detenție
Organizația Realidad Helicoide susține că în Venezuela funcționează 49 de centre de tortură, în care sunt ținuți peste 300 de prizonieri politici. Raportul menționează centre active de la penitenciare de maximă securitate până la comandamente ale poliției regionale.
Numele organizației provine de la centrul El Helicoide, considerat până la închiderea sa cel mai mare loc de tortură din țară. Închiderea acestuia a fost dispusă de Delcy Rodríguez.
Cea mai mare concentrare de deținuți politici ar fi la Rodeo I, în statul Miranda, unde raportul indică 107 persoane. Vineri, 21 august, rudele acestora ajunseseră la 224 de zile de veghe în fața penitenciarului și au denunțat tratamente crude și inumane aplicate celor încarcerați.
CLIPP afirmă că, după cutremurele produse pe 24 iunie, au crescut sesizările privind situația din Rodeo I. Familiile au relatat despre agresiuni, împușcături cu alice, folosirea gazelor lacrimogene, persoane rănite care nu primesc îngrijiri, restricționarea contactului cu rudele și suspendarea coletelor.
Potrivit acelorași relatări, deținuții au fost trimiși din nou în celule despre care se presupune că au fost afectate structural de seisme. Amnesty International și familiile prizonierilor politici cer acces rapid la îngrijiri medicale, avertizând că situația din închisori poate provoca sau agrava problemele de sănătate.
Rudele reclamă întârzieri la consultații, lipsa investigațiilor medicale și dificultăți în accesarea specialiștilor pentru afecțiuni specifice. Andreína Baduel, sora lui Josnars Baduel, aflat în detenție din 2020, și fiica fostului ministru al Apărării Raúl Isaías Baduel, decedat în închisoare în 2021, a spus că lipsa îngrijirilor medicale prompte reprezintă un tipar în cazul deținuților politici.
„Un alt tipar este minimalizarea bolilor sau a nevoilor semnalate de prizonierii politici”, a declarat Andreína Baduel. Ea a mai afirmat că regimul de detenție nu respectă standardele internaționale și că persoanele care intră sănătoase în închisoare ajung să se îmbolnăvească din cauza lipsei tratamentului specializat și acordat la timp.
Diego Casanova, activist al CLIPP, spune că organizația a identificat în centrele venezuelene practici recurente de tortură și tratamente crude, inumane sau degradante, alături de limitarea ori amânarea accesului la servicii medicale. El a menționat și probleme privind aducerea regulată a medicamentelor, întreruperea terapiilor, lipsa monitorizării și imposibilitatea respectării unor diete sau îngrijiri speciale.
