Strategia este „arta” celui care conduce o luptă într-o anumită direcţie, conform unui principiu unitar. Exista cinci forțe, insa, care contribuie la rezolvarea sau amplificarea unui conflict.
Acestea sunt:
1.Comunicarea. Erorile de comunicare (percepţii greşite) sau lipsa comunicării (lipsa ascultării active, informaţia prost decodificată, limbajul trupului şi paraverbal) pot duce la apariţia unui conflict şi escaladarea lui.
2. Valorile. Când sunt atacate valorile, oamenii se simt ei înşişi ameninţaţi.
3. Contextul (mediul, structura) desfăşurăriiacţiunii, distribuirea resurselor, accesul la informaţii, condiţii politice, norme în vigoare, distanţa dintre părţile aflate în conflict.
4. Emoţiile – tensiunea şi energia ce dau viaţă şi susţin conflictul. Ele sunt influenţate atât de contextul propriu-zis al acţiuni cât şi de experienţe anterioare ale unor astfel de interacţiuni.
5. Istoria părţilor aflate în conflict (trecutul lor), al contextelor în care au avut şi au loc interacţiunile – istoria conflictului în sine.
Funcţiile pozitive sau negative ale oricarui conflict sunt acelea de a preveni stagnarea; de a stimula interesul şi curiozitatea; de a genera schimbări la nivelul persoanei şi grupului; de a da frâu liber anumitor capacităţi; de a oferi prilejul unor trăiri intense, de a provoca gândirea şi de a o face să performeze continuu în elaborarea soluţiilor.
Lucia Blendea- Psihoterapeut, mrd. Consiliere educaţională şi intervenţie în orientarea şcolară şi vocaţională
Pentru telefon si e-mail click aici.
