Mai mult de o treime dintre copiii români cu vârste între 10 și 16 ani spun că, cel puțin o dată pe lună, au fost deranjați sau supărați de ceva întâlnit online. Proporția este de 36%, comparativ cu 23% media celor 19 țări europene analizate în studiul EU Kids Online 2026.
România are al doilea cel mai ridicat nivel din cercetare, după Polonia, unde procentul ajunge la 37%. În același timp, doar 36% dintre copiii români afirmă că se simt în siguranță pe internet, față de 48% la nivel european.
Cei mai afectați sunt copiii de 10 ani
Distribuția pe categorii de vârstă nu urmează în România tendința observată în majoritatea statelor europene, unde experiențele neplăcute devin mai frecvente pe măsură ce copiii cresc. În țara noastră, cea mai mare pondere este înregistrată la vârsta de 10 ani.
- 40% dintre copiii de 10 ani spun că au fost deranjați sau supărați lunar de ceva întâlnit online;
- 33% dintre copiii de 11-12 ani au avut astfel de experiențe;
- 35% este procentul înregistrat în rândul celor de 13-14 ani;
- 37% dintre adolescenții de 15-16 ani declară același lucru.
La nivelul tuturor celor 19 țări, ponderea copiilor care trec lunar prin asemenea situații a crescut de peste trei ori față de 2020, de la 7% la 23%.
Cui cer ajutor copiii
Dintre copiii români care au avut o experiență online neplăcută în ultimul an, 39% au discutat după cel mai recent episod cu un prieten de aceeași vârstă, iar 36% au apelat la un părinte sau îngrijitor. Un procent de 16% nu a vorbit cu nimeni, în timp ce mediile europene pentru aceleași categorii sunt de 43%, 35% și 20%.
Băieții tind să păstreze mai des pentru ei astfel de experiențe: 22% nu au discutat cu nimeni, față de 11% dintre fete. La nivel european, fetele caută mai frecvent sprijin în rândul prietenilor, în timp ce băieții gestionează mai des singuri situațiile dificile.
În România, 44% dintre copii spun că le este foarte ușor să vorbească cu părinții despre lucrurile care îi supără, iar 32% consideră că le este destul de ușor. Pentru 25%, discuțiile sunt destul de dificile sau foarte dificile, peste media europeană de 22%.
Deși fetele discută mai frecvent cu cineva după o experiență online neplăcută, ele spun mai rar că le este ușor să vorbească despre aceste probleme cu părinții. România se află printre statele cu cele mai mari diferențe între fete și băieți, ecartul fiind de 12 puncte procentuale în favoarea băieților. În familiile cu statut socioeconomic scăzut, mai puțin de două treimi dintre copii afirmă că pot discuta cu ușurință cu părinții despre ceea ce îi supără.
Studiul subliniază rolul adulților disponibili să asculte și să rămână aproape de copii. În volumul Puterea de a fi prezent. Cum influențează părinții viitorul copiilor, Dr. Dan Siegel și Dr. Tina Payne Bryson afirmă că unul dintre cei mai buni indicatori ai evoluției unui copil este existența unui adult care îi este constant alături. Această prezență este asociată cu dezvoltarea fericirii, a succesului academic, a capacității de leadership și a relațiilor semnificative.
Competențe digitale supraevaluate
Datele indică o diferență între abilitățile tehnice pe care copiii cred că le au și capacitatea lor de a evalua informațiile online sau de a înțelege modul în care algoritmii le selectează conținutul. În România, doar 24% știu că primul rezultat afișat de un motor de căutare nu este neapărat cea mai bună sursă de informare, cel mai mic procent dintre cele 19 țări incluse în studiu.
Doar 35% dintre copiii români înțeleg că două persoane nu primesc întotdeauna aceleași rezultate atunci când caută același lucru pe internet, față de 45% media europeană. Cercetătorii observă că participanții din România își supraestimează competențele digitale, scorurile obținute la autoevaluare fiind considerabil mai mari decât rezultatele testelor de cunoștințe.
Temerile depășesc mediul online
În aproape toate temele analizate, nivelul de îngrijorare al copiilor din România este peste media europeană. Cele mai puternice temeri vizează însă situații din viața de zi cu zi, nu internetul.
- 67% dintre copiii de 12-16 ani se tem că o persoană din familie s-ar putea îmbolnăvi grav sau ar putea muri, față de 51% media europeană;
- 44% se tem că un război le-ar putea afecta viața, comparativ cu 36% la nivelul celor 19 țări.
Părinții aleg tot mai mult controlul tehnic
La nivel european, implicarea părinților în activitatea online a copiilor s-a mutat parțial de la dialog și sprijin către supravegherea tehnică. Procentul copiilor care spun că părinții discută cu ei despre activitatea online a scăzut la 50%, de la 66% în 2020.
În schimb, 38% afirmă că părinții folosesc filtre sau blochează anumite tipuri de conținut, față de 22% în 2020, iar 42% spun că sunt urmăriți prin GPS, comparativ cu 15% în urmă cu șase ani. În România, utilizarea acestor instrumente este mai redusă decât media europeană.
Cercetarea EU Kids Online 2026 s-a bazat pe răspunsurile a 28.465 de copii cu vârste între 10 și 16 ani din 19 țări europene, dintre care 1.063 din România. Datele au fost colectate în perioada aprilie 2025-aprilie 2026.
